Gradinile lumii

Pana la povestirile impartasite direct aici de Karla, pun acum doar link spre impresiile din gradina lui Monet, la Giverny
http://lestribulationsdekarla.blogspot.com/2010/05/acasa-la-claude-monetla-giverny.html

De abia astept !

Eu visez sa ajung acolo si sa sed o vreme prin Provense(am fost in treacat pe acolo si inca visez)

Cateva imagini de la Gradinile suspendate de la Marqueyssac, in Périgord..

In fapt, e o singura gradina, de mai multe hectare, situata in Périgordul negru, in sud-vestul Frantei, in provincia Aquitania. O regiune foarte prospera, foarte fertila, cu un climat bland... ce mai, Paradisul!...




E o gradina vesnic verde, alcatuita din Buxus sempervirens, arbustul care nu lipseste din nicio gradina à la française. Apoi din tufe persistente de lavanda, rozmarin, cimbru... proprietarul nu a vrut flori, doar verde nesfarsit.





Spre deosebire de gradinile clasice, aici buis-ii sunt sculptati in forme contemporane, aproape aerodinamice...
Francezii au taiat intotdeauna arbustul acesta in forme diverse, dintr-un motiv cat se poate de simplu. Pentru ei e un material de constructie oarecare: il taie la fel cum fac cu piatra sau marmura pentru constructii.




Materia vegetala trebuie sa-i asculte si sa ia forma pe care o cere constructorul, la fel cum piatra extrasa din cariera e taiata in forma optima pentru constructia unei case. In treacat fie spus, périgourdinii sunt constructori excelenti si agricultori de mare calibru ...

Gradina de la Marqueyssac este deci o gradina clasica din punct de vedere al conceptiei (se aplica principiile clasice ale gradinii à la française) insa moderna prin forma care se da materialului vegetal...
Noaptea, cand luminile se aprind, spectacolul e coplesitor. Gradina ia forme extraterestre. Din pacate, nu am fotografii nocturne










Se numesc "gradini suspendate" pentru ca sunt situate pe un piton de stanca, la mare inaltime. De o parte, in vale, curge apa râului Dordogne...




... iar de cealalta parte ai o vedere splendida catre campurile lucrate cu migala de artist...





Detalii la adresa : http://www.marqueyssac.com/

Exemplu viu al lucrurilor simple transformate in ceva grandios !

Desigur, este un "exemplu viu" pentru cei cărora le place acest gen de grădină ... pentru mine este un "exemplu mort" ... căci, ştiţi bine că nu suport "maltratarea" plantelor.
Îmi place să văd plantele aşa cum le-a lăsat Natura.

Rux: si mie mi s-a parut grandios, mai ales ca masoara cateva hectare bune (imposibil de redat dimensiunile ...)

Penelopa, te inteleg... la inceput asa gandeam si eu, insa plantele nu au aerul sa sufere. Sunt unele care prefera sa fie modelate de mâna omului, ingrijite, domesticite...

Gradinile à la française sunt frumoase de admirat la altii, cel putin din punctul meu de vedere. Francezii insa le au in sange, face parte din spiritul lor.
Noi, românii, suntem o natie contemplativa, preferam sa privim natura. Ei sunt o natie de luptatori atroce, de colonizatori, de civilizatori. Pâna si natura trebuie sa li se supuna.

Pe undeva lucrurile se explica foarte simplu: pamântul românesc e fertil de la natura, e generos: n-ai decat sa arunci niste seminte si totul creste singur.
Francezii trebuie sa se bata cu natura ca sa se poata hrani. Doar Périgordul si Valea Loarei sunt tinuturi fertile. In rest, trebuie sa se bata cu dunele de nisip, cu lipsa apei, cu stanca, cu terenurile aride pe care nu creste nimic... pentru ei e un gest normal sa actioneze asupra naturii, asupra vegetatiei. E un gest aproape de supravietuire...

Stef, te rog frumos micsoreaza prima imagine din primul post ca sa intre pagina intreaga pe ecran.

Hello tout le monde,

Sâmbata aceasta am fost la Courson, un domeniu de cateva hectare in jurul castelului din secolul XVII, aproape de Paris. Au fost 3 zile de festival al plantelor. V-am adus poze.

Sarbatoarea se organizeaza in fiecare an in luna mai; participa zeci de expozanti, pepinieristi, botanisti, societati de horticultura, fabricanti de obiecte decorative si mobilier de gradina, etc. Organizarea e impecabila, astfel incat sa ai tot confortul si toate serviciile la dispozitie: de la arii de picnic si restaurant, librarii, puncte de informare si de presa, ambulanta, pompieri, livreuri, tot tacâmul...

O sa recunoasteti cu siguranta marcile si plantele pe care le-am fotografiat (am pozat ce mi-a placut si ce mi s-a parut interesant).

Am remarcat, au passage, un iris negru-negru la Cayeux (il cheama "Black Suited", deja creatorul vanduse tot, dar l-am comandat si eu), apoi cativa trandafiri pe care abia acum ii vad:

Bossuet-Aigle-de-Meaux la Guillot, un roz-violaceu inchis, batut si parfumat...
Apoi "Hot Cocoa" ( Carruth) de o culoare rosu-teracotta, o sa-l remarcati in poze...
"Michel Drucker" (habar n-am inca cine cine l-a creat), o culoare tembela, violet pal cu bej albicios in mijloc...

In fine, va las cu pozele:

Karla, mai bine pun link spre album si ne uitam fiecare la care poza vrem :
https://picasaweb.google.com/karillon0/CoursonFeteDesPlantes?authkey=Gv1sRgCL_LuMzetYrjUA&feat=flashalbum#

Aici este tip slideshow
https://picasaweb.google.com/karillon0/CoursonFeteDesPlantes?authkey=Gv1sRgCL_LuMzetYrjUA&feat=flashalbum#slideshow/5607308254577146322

Noua ne-ai povestit mai multe decat pe blog Merci

pentru putin
Cititorii blogului meu cunosc deja genul asta de manifestari, de aceea am fost mai putin detaliata...

Din când în când, intru şi eu pe blogul tău, Karla, dar tot aici, la Club, te simt mai aproape!
Sunt mulţumită că, prin "ochii tăi", văd şi eu "grădinile Parisului"!

ps. Sper că nu aveţi pretenţia să văd în ochii Karlei nu ştiu ce măgar pierdut prin Paris!!!
Nu ştiţi bancul?!!

Cică, un ţigan plecat în Franţa cu măgarul său, şi-a pierdut animalul prin Paris.
Şi l-a căutat disperat prin toate colţurile Parisului. La un moment dat, într-un parc pe o bancă, doi îndrăgostiţi. El tocmai îi şoptea: "Iubito, când mă uit în ochii tăi văd tot Parisul!"
La care ţiganul : "Mânca-te-aş, da' măgaru' meu nu-l vezi ?"

Foarte tare bancul, Penelopa, m-am prapadit de râs

Karla sa stii ca esti vinovata de toate nabadaile mele
Acu musai sa vaz si io festivalul ala
Domnul meu deja se uita cam intr-o parte si mormaie "cine naiba iti baga tot felul de gargauni in cap?
Parca n-ai avea tu destui!"
Bietul om se intreaba daca o sa mai las vreo farama de teren si pt chestii pragmatice gen rosii,ardei,ceapa,porumb dovleci
L-am lasat masca cu idee de a scoate vita si in livada nou infiintata sa plantez printre pomi diversi trandafiri si alti boscheti
Ps. vreau si eu pe blog!

Pai, Tinkerbell, blogul e deschis tuturor, nu are nici macar moderare...
Sunt tot soiul de subiecte: calatoriile mele, mentalitatile din tara in care traiesc, expozitiile pe care le vad, evenimente sociale, politice, literare...
Ai in colt in dreapta niste etichete care clasifica textele. Daca apesi "plante" de exemplu, ai acces la tot ce am scris pe subiectul asta...

Mai lasa si niste vita-de-vie, ca fac casa buna cu trandafirii... am pus si eu doi amestecati cu trandafiri si capsuni la picioare, un soi de colt gurmand si parfumat...

AM 800mp si 2 bolti
Nu mai am loc de plante
Nu stiu cum se cheama blogul ca sa te citesc si eu
Doar n-oi fi io mai fleata

Tinkerbell, ai un link in primul mesaj de pe postul acesta, pus de Stef catre unul dintre textele mele. Blogul se cheama "Tribulatiile Karlei"...

Mersi!
Am sa ma uit

Trandafirul "William Christie" (Guillot) si-a deschis primele flori...
il asteptam cu mare curiozitate, intrucat din imaginile de pe net nu poti sa-ti dai seama prea bine cum arata. E un trandafir din inaltimea 1.50m din seria Generosa de la Guillot (seria se cheama "Generosa" pentru ca florile au parfum, culoare si capacitati de inflorire mai mult decat generoase)





Floarea e pe masura personajului pe care-l caracterizeaza: William Christie e un muzician, dirijor american la nastere, devenit francez de cativa ani. E u mare special al barocului muzical, de altfel are marele merit de a reusit sa invie curentul acesta artistic.
Un boboc care se deschide in forma clasica, pentru ca la apogeul infloririi sa aiba aerul perfect baroc, cu drapajele ordonate ale celor 100 de petale...

Fiind mare amator de vegetal, William Christie poseda o gradina in Vendeea, la Thiré...

Pentru cine are chef de o plimbare, detaliile aici (situl este bilingv, franceza/engleza)

http://www.jardindewilliamchristie.fr/

Cateva fragmente (incerc sa pun unul/zi) dintr-un curs de peisagismul gradinilor de roze pe care il devorez din scoarta-n scoarta si din care va aduc cateva exemple:

O scena din gradina castelului Verderonne, in nordul Frantei...





O fatada extrem de originala, indrazneata, in culori complementare dar greu de realizat.
Peisagistul (proprietarul adica) povesteste ca cea mai mare problema pentru realizarea unei astfel de scene e asigurarea infloririi simultane a tuturor componentelor.
Plantele au fost puse in pamant acum 20 de ani. Solul este destul de umed ( apa curgatoare in apropiere si pânze freatice de mica adancime)

Varietatile folosite:
William Richard Anderson (Ducher, 1878), trandafir remontant destul de friguros dar care rezista bine in climatul rece din nord, intrucat fatada alba il protejeaza.
"Parure d'or" (Delbard)
clematitele "Vyvyan Pennell" (cea dubla) si "Violet Charm" (bleu lavanda).
salvia galbena (Phlomis frutticosa)

Alte varietati care pot fi utilizate, mai ales in climatul de la noi:
Leverkusen (Kordes, 1954), foarte rezistent la frig si remontant.
clematita "Mrs Cholmondeley".

E important, spune autorul scenei, ca terenul sa fie filtrant (deci adaos de amendamente); in plus, un arbust persistant plantat in fata, care sa adaposteasca scena, e de mare ajutor.

Mortal, nu?

Si inca una pe ziua de azi (un jardin privé al unei pasionate de vegetal, care a vrut o gradina de trandafiri fara sa renunte la parcul arboricol):





O scena de gradina fabuloasa, o adevarata alegorie!
O ploaie de trandafiri care se incolacesc in jurul arborilor inalti ( ale caror ramuri de la baza au fost taiate pentru a obtine lumina necesara).

Cum a fost posibila realizarea unei astfel de scene?

Secretul consta in modul de plantare, spune autoarea acesteia. Pentru fiecare trandafir s-a sapat o gropa de 40/40/40 cm, taind radacinile iesite in cale (arborii, fiind varstnici, nu sufera)
In fundul fiecarei gropi s-a pus un amestec drenant, intrucat terenul e umed (pâraul curge in apropiere). In teren normal, drenajul nu e neaparat necesar, intrucat arborele consuma suficienta apa...
Nu s-a refolosit pamantul dezgropat, ci pentru plantare s-a folosit in intregime compost si pamant vegetal din comert. Gradina are doizacei de ani si foarte putini sunt trandafirii care n-au prosperat. Cei care nu au vrut sa se adapteze au fost inlocuiti cu altii, folosint aceeasi tehnica.

Varietatile folosite:
"Kathleen" (Pemberton)
"Jacques Cartier" (Desprez, Robert&Moreau)
"Felicia" (Pemberton)
"Madame Alfred Carrière" (Schwartz, 1879)
"Bloomfield Abondance" (Thomas, 1920)
"Clair Matin"(Meilland), etc.

Pentru a reproduce o astfel de scena , plantarea trebuie facuta in timpul toamnei, inrucat radicelele se vor forma mai rapid. Primii ani de viata ai trandafirilor sunt foarte importanti: pamantul trebuie pastrat aerat si imbogatit cu balegar uscat o data pe luna iar trandafirii trebuie lasati sa ia o forma cat mai naturala (adica nu trebuie dirijati nicicum, ci lasati in pace)...

Karla a scris:

... trandafirii trebuie lasati sa ia o forma cat mai naturala (adica nu trebuie dirijati nicicum, ci lasati in pace)...

Te cred, ca sa dirijezi trandafirii aia ar fi nevoie de o armura

Altfel, superbe tufe

Mie imi place prima gradina, de altfel combinatia de trandafiri cu clematite e damblaua mea .

Ei nu, Stef, ca ii poti dirija cand sunt inca mici, insa autoarea a preferat sa nu-i clinteasca, de frica sa nu-i supere, mai ales ca trebuie sa supravietuiasca printre radacinile copacilor... trandafirilor nu le place concurenta alora mai mari decat ei
gradina aia are 15 ani (am uitat sa precizez).

Si mie mi-a placut, Bubu, mi s-a parut o combinatie de mare tupeu
Eu am plantat pentru fatada mea o combinatie mult mai cuminte, desi vizibila de la distanta: rosu-pourpre combinat cu corail ( Le Grand Huit, Eric Tabarly si La Vanoise)...

Gradina asta este ceea ce vreau sa fac la mine. Deja am plantat trandafiri la radacina unor pomi si, in continuare, intentionez sa impodobesc toti pomii fructuiferi din gradina din fata casei.
Si eu am taiat ramuri de la baza pomilor pentru a asigura lumina plantelor de la baza lor. Nu vreau sa-i tai de tot, fiindca vara nu le strica plantelor un pic de umbra.